De cateva zile bancherii si analistii de pe piata si-au gasit un nou subiect de dezbatut, ce-i drept oferit cu generozotate de catre BNR si anume utilizarea fisei fiscale pentru calcularea riscului si plafonului de creditare in cazul persoanelor fizice. Am mai scris intr-un alt articol ca, de cativa ani, Romania a devenit un El Dorado al acreditarii. Piata locala este dominata de bancile straine care au fost finantate pana la declansarea vizibila in Europa a crizei sub-prime, de catre bancile mama la niste dobanzi ridicol de mici. Acestea, adica filialele locale au avut grija sa plaseze acesti bani catre romanii avizi de cumparaturi (lipsiti atata timp de bunuri electrocasnice, masini, excursii, tratamente medicale) cu niste dobanzi uriase si impovaratoare. Si cand scriu dobanzi ma refer la aceasta notiune in sensul generic adica inclusiv comisioane si alte speze inventate local de catre sefii straini ai filialelor locale. Sefi straini care au venit si nu au mai plecat din Romania, pentru ca nu-i asa, unde gaseau o piata mai buna decat la noi. Unde mai poti fi finantat cu dobanzi de 3-4% si plasa aceiasi bani cu 10-12% si chiar mai mult? Este adevarat ca, intre timp, marja de dobanda s-a mai subtiat dar la schimb s-a marit numarul de clienti. In acest fel, bancile nu au fost niciodata prea interesate de fenomenul economisirii. De ce sa ofere populatiei randamente acceptabile la depozite cand se puteau imprumuta de la firma mama la niste dobanzi foarte mici sau chiar fara dobanda?
Asa s-a incurajat extinderea pe scara larga a creditului fara dobanda. Degeaba a ridicat vocea BNR, nicio banca nu a renuntat la a mai acorda credite, din ce in ce mai riscante dar si mai scumpe. Situatia a inceput sa se schimbe numai datorita crizei financiare care strabate in aceasta perioada pietele financiare globale. In aceste conditii, afectate de criza au inceput sa fie bancile mama ale filialelor din Romania. Astfel incat robinetului banilor multi si ieftini i s-a micsorat debitul. Asa se face ca pentru prima oara dupa mult timp am inceput sa remarcam promotie la depozite! Bancile se intrec in a atrage depozite de la populatie. In ultimii ani, daca aveai o suma de investit adica 10.000 - 20.000 Euro, bancile te trimiteau la firma lor de gestionare a activelor. Ca sa mai castige ele putin si din comisionul de administrare plus ca emiteau propriile titluri pe care si le vindeau ulterior incrucisat. Si lucrurile mergeau bine pentru toata lumea, clientii erau multumiti fiind asigurati ca banutii lor sunt bine gestionati, suma creste peste rata inflatiei.
Doar ca intr-o zi a aparut la orizont aceasta criza financiara americana bazata evident tot pe speculatii fara acoperire dar si pe un comportament lipsit de orice urma de etica din partea agentiilor de rating. Cu cat plateai mai mult pentru evaluarea rating-ului unor produse financiare, cu atat ratingul respectiv era mai mare si mai tare iar randamentul acelor produse crestea. Cum Wall - Street-ul a vandut produsele astfel concepute in toata lumea, nu este de mirare ca asistam acum la un fenomen gen bulgare dezapada care, prin rostogolire, dupa ce a zdruncinat pietele financiare super-dezvoltate si bancile globale, se indreapta acum catre pietele emrgente inclusiv catre Romania. In acest context nu inteleg de ce se lamenteaza unii investitori si brokeri cu privire la scaderile de pe BVB. Asta daca intr-un moment de luciditate nu inteleg ca abia acum BVB isi ilustreaza adevarata ei valoare. Problema lor este reprezentata de fapt de o chestiune financiara personala. Aceasta scadere dramatica a bursei antreneaza si o scadere la fel de spectaculoasa a veniturilor incasate de pe urma intermedierilor financiare. Dar nimeni nu gandeste ca acele castiguri uriase din anii trecuti au avut loc pe seama amanetarii viitorului. Pe o bursa unde sunt listate numai companiile unei economii care practic nu produce nimic de substanta, cat timp te poti astepta la cresteri? Atat timp cat manipulatorii pietei, cei care au facut jocurile pe BVB si-au tinut banii si au lasat impresia de crestere. Cand criza s-a declansat, acesti investitori (in majoritate straini) si-au luat banii inapoi si au plecat. Analistii se mira ca bursa scade desi nu exista modificari in activitatea companiilor listate. Dar nici cand bursa crestea nu existau modificari care sa justifice acea crestere. Existau doar investitori care manipulau piata. Cum acestia au plecat bursa a ramas cum a fost inainte de a incepe evolutia ei spectaculoasa din ultimii ani.
Revenind la banci si la initiativa BNR de introducere a fisei fiscale ca element de evaluare a plafonului de creditare pentru persoanele fizice, initiativa mi se pare lipsita de imaginatie din start. Odata pentru simplul motiv ca si aceste fise fiscale pot fi falsificate ca si cartile de munca, cartile de identitate etc.In plus, daca la banci discutam de zeci si sute de agentii intr-un oras, fiscul are cateva agentii in fiecare sector sau oras. Asa incat oamenii vor sta la cozi pentru a-si obtine mult dorita adeverinta sau fisa. Si, asa cum mai scria un cotidian, in prima parte a anului 2009 ne vom folosi de fisele fiscale din 2007. De fapt asta si doreste BNR, sa se utilizeze ca referinta venituri cat mai mic pentru ca si valoarea credtelor sa fie cat mai mica. Dar daca se va utliza smecheria care functioneaza de zeci de ani prin pietel dezvoltate si anume dobanda mica in primii 3 ani pentru incadrarea in limitele de creditare si cresterea abrupta a acesteia in urmatorii ani coroborat cu marirea duratei de creditare, ajungem de unde am plecat, cu deosebirea ca mai dam o spaga si la fisc pentru a obtine in timp util mult dorita fisa fiscala. Altfel spus, cred ca viteza de crestere a creditului de consum va fi limitata in viiotrul imediat nu de barierele administrative pe care tot incearca BNR-ul sa le impuna ci de faptul ca bancile mama nu mai sunt dispuse sa isi finanteze filialele cu atata generozitate si, mai mult, creste portofoliul de credite restante ale bancilor locale. In aceste conditii chiar bancile vor aplica filtre mult mai severe pentru racolarea clientilor.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu