Criza economica bate la usa Romaniei

In sfarsit, dupa ce au ridicat in slavi cresterea economica de anul acesta, autoritatile romane s-au gandit ca este totusi momentul sa recunoasca o oarecare influenta negativa a crizei financiare globale asupra economiei locale. Recunoastere venita dupa participarea premierului si presedintelui la summit-ul UE unde liderii celor 27 de tari membre s-au reunit pentru a stabili actiuni comune menite sa atenueze tcomai influentele negative ale crizei financiare asupra economiei UE. Cat despre evitarea intrarii in recesiune a celor mai dezvoltate tari UE nici nu se poate vorbi. Franta, Marea Britanie si Germania au inregistrat in ultimele doua scaderi ale PIB, fapt ce a confirmat suspiciunile de recesiune.

Cu peste 60% din exporturi indreptate catre tari mai bogate din UE si cu un deficit comercial ce depaseste 13% din PIB, Romania este vulnerabila in fata unor socuri externe care ar reduce investitiile straine dar si remiterile de valuta ale emigrantilor romani care muncesc in strainatate si care impreuna finanteaza o buna parte din deficitul de cont curent. Este adevarat ca, pe de alta parte, criza financiara scumpeste creditul si, in consecinta si romanilor le va fi mai dificil sa obtina credite de consum, ceea ce va conduce la reducerea importurilor. Deoarece in prezent, Romania nu are o industrie producatoare de bunuri de consum si nici chiar de subansamble pentru acestea, s-ar putea ca de fapt scaderea consumului sa aiba reprecusiuni pozitive la nivel de ansamblu. Mai putini bani pentru credite de consum, mai putine importuri si evident, mai mica nevoia de finantare a deficitului in conditiile diminuarii intrarilor de capital.

Astfel cresterea economica ar urma sa fie asigurata prin efectuarea de investitii si marirea productivitatii muncii in linie cu salariile care au crescut nejustificat in anumite zone, mai ales in sectorul public si cel cvasi-monopolist in sectoare precum financiar si energie. Altfel spus, sansa noastra si pe care trebuie sa o folosim este sa utilizam acest moment de respiro consumerist in favoarea investitilor in infrastructura. Pana acum constructorii acuzau lipsa fortei de munca pentru a-si justifica dezinteresul sau intarzierile in executia lucrarilor de infrastructura. Cred ca falimentul industriei imobiliare va determina o schimbare fundamentala de optica a acelorasi firme si angajati. Deunazi, imi spunea o cunostinta ca si-a zugravit apartamentul de 3 camere platind pentru manopera exceutata de o singura persoana 2000 lei. Iar acea persoana a muncit 5 ore pe zi timp de 7 zile. Calculand rezulta pentru zugrav un salariu mediu net lunar de 9000 lei adica un salariu brut de 3700 Euro ceea ce reprezinta un castig fabulos pentru o astfel de meserie, mai ales intr-o tara unde salariul mediu brut nu depaseste 500 Euro. In plus cand zugravim nu mai avem nevoie de "ochiul si mana mesterului". Exista atatea materiale si unelte care usureaza munca incat o buna parte din lucrarile de amenajare interioara se poate executa de catre fiecare dintre noi. Asa incat s-ar putea sa concluzionam peste 1-2 ani ca aceasta criza ne-a facut chiar bine. A reusit sa ne trezeasca la timp si sa ne determine sa ne apucam de munca in mod eficient.