Indiscutabil, sosirea firmei Ford la Craiova reprezinta un pas inainte pe calea industrializarii Romaniei. In anii '80 la Craiova demara productia de Citroen-uri sub licenta franceza. Oltcit-ul, asa cum a fost botezat Citroen-ul romanesc parea un avion comparativ cu Dacia. In sfarsit, schimbatorul de viteze putea fi manuit cu usurinta iar mersul cu spatele nu mai era o proba de groaza din cauza aceluiasi obiect. In fine, cu productia sistata, la inceputul anilor '90 salvarea fabricii urma sa fie Daewoo care decisese sa puna la Craiova bazele unei fabrici pentru Europa Centrala si de Est si sa fabrice cel putin 200.000 de automobile pe an. De la vorba la fapta drumul este lung si uneori nesfarsit asa cum a fost si cazul investitiei coreene de la Craiova. prin contractul incheiat de investitorul sud-coreean cu statul roman, firma Daewoo se angaja la un anumit grad de integrare si altul de export. In schimb statul ii oferea niste facilitati fiscale (scutire de impozit pe profit 7 ani) dar si vamale (scutire de taxe vamale si TVA pentru un lot de 20.000 de autovehicule Daewoo Cielo din vanzarea carora, fabrica din Romania urma sa isi asigure necesarul de finantare). Istoria s-a derulat altfel in defavoarea tuturor. Gradul de integrare stipulat prin documentele oficiale nu a putut fi atins prin colaborari cu alte companii producatoare de componente auto din Romania, astfel ca firma Daewoo s-a vazut obligata la efectuarea unor investitii suplimentare (o noua turnatorie) pentru a se apropia de procentul de 60%. Cat despre procentul de export in valoare de 50%, acesta nu a fost indeplinit prin exportul de autoturisme ci de motoare deoarece intre timp Daewoo construise o uzina si in Polonia catre care erau directionate motoarele si cutiile de viteze fabricate in Romania. Castigul real al firmei coreene, la vremea respectiva adica perioada 1994 - 1997 a fost importul unui lot de 20.000 de Daewoo Cielo fara taxe vamale si TVA. Dupa acest "tun vamal", firma Daewoo a fost pusa sub acuzare de catre autoritatile coreene pentru deturnare de fonduri si evaziune fiscala iar in final datorita supra-indatorarii dar si blocarii conturilor (presedintele fondator al firmei fugise in strainatate) a intrat in faliment, activele viabile fiind vandute pentru recuperarea creantelor. Activele producatoare de autovehicule au fost preluate de catre compania americana GM care insa a refuzat preluarea investitiei de la Craiova. Unul din principalele motive a fost cel legat de o datorie de 800 milioane USD catre una din firmele Daewoo din Coreea care figura in bilantul firmei romanesti. Acea datorie ar fi reprezentat tocmai investitia efectuata in noua fabrica de motoare si cutii de viteze construita de Daewoo la Craiova. In final statul roman reprezentat de AVAS a negociat preluarea actiunilor detinute la Craiova de firma coreana si a negociat stingerea datoriei mentionate la o valoare de lichidare. Astfel ca, in 2006, statul roman a redevenit unic proprietar la producatorului craiovean de automobile caruia urma, in scurt timp, sa ii fie retras si dreptul de a mai fabrica sub marca Daewoo.
In aceste circumstante venirea firmei Ford si preluarea fabricii din Craiova reprezinta cea mai buna solutie si un motiv de bucurie atat pentru angajatii de acolo dar si pentru noi toti avand in vedere ca Ford va produce la orizontul anului 2010 un numar de 200.000 de autovehicule pe an, fiind evident ca cea mai mare parte dintre acestea va fi destinata exportului. Singura problema ramasa in discutie, dar intr-o dicutie academica insa pentru viitor chiar practica este legata de segmentul de productie avut in vedere nu numai de catre firma americana dar, inaintea ei cu 9 ani chiar de firma Renault la Pitesti. Daca atunci era de inteles acum, dupa 9 ani cred ca este cazul sa filozofam public pe aceasta tema si sa vedem ce avem de facut in viitor pentru a ne deplasa catre un segment de produse mai soficticate. Concret, ma refer la faptul ca, Ford a anuntat ca va produce pentru inceput modelul Transit un frate geaman al Logan MCV, adica o mini furgoneta fara pretentii. La fel cum si Logan din oricare generatie este un autoturism de familie fara pretentii sau dotari sofisticate. Pe acestea le importam la preturi duble sau chiar triple din tarile vecine care se pare ca sunt capabile sa le produca. Iar exemplele pot continua si cu mult mediatizata investitie Nokia. Compania finlandeza a anuntat ca va produce in Romania un model de telefon destinat tarilor sarace din Africa!
Intrebarea este daca ne lipseste ceva sau aceasta este imaginea oarecum nedreapta de care ne bucuram in ochii marilor companii straine din domeniul productiei de mijloace de transport si echipamente electronice. Care cu siguranta au vizitat si centrele universitare, au intervievat profesori, studenti, au participat la simpozioane, au stat de vorba cu guvernanti si parlamentari pentru a intelege nivelul nostru tehic, economic dar si social. Inseamna ca aceasta este concluzia clara, suntem buni sa producem pentru Africa, America Latina si Asia, eventual pentru segmentul mediu de acolo. In aceste conditii era evident ca Nokia nu putea produce telefoane mobile pentru tarile sarace din Africa in Germania, la Bochum. Asa cum nici Ford nu poate produce acest model ieftin de furgoneta in SUA sau Canada. Mai nou nici in Cehia sau Polonia unde produce noul Mondeo. Romania este locatia ideala. In aceasta judecata, nivelul salarial a fost luat in consideratie mai tarziu. Pentru ca de obicei nivelul salarial reflecta productivitatea dar si nivelul de cunostinte per capita. Cu nicio universitate in primele 500 de universitati ale lunii, nu este de mirare ca suntem cautati doar ca baza de productie pentru altii si mai putin dezvoltati ca noi.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu