Eurostat: Romania, a doua tara ca ritm de crestere din UE

La inceput de nou trimestru, analistii din piata se intrec in evaluari privind cresterea economica a trimestrului precedent dar si in proiectii pentru urmatorii ani. Surpiza a fost de aceasta data de proportii pentru toata lumea chiar si pentru guvernanti care avansau pentru primul trimestru un avans economic de doar 7,5%, mai mult oricum decat tot ce exprimasera analistii, in special economistii sefi de prin bancile romanesti cu capital majoritar strain. La inceput s-a exprimat INS-ul care ne-a anuntat o crestere de 8,2 % pentru primul trimestru. Cateva zile mai tarziu, Eurostat ne-a plasat pe locui al doilea in clasamentul descrescator al cresterii PIB. Ne-a surclasat doar Slovacia cu 8,7%! Urmeaza dupa noi Lituania (6,7%), Polonia (6,4%) si Cehia (5,4%). La polul opus se afla Italia (avans al PIB de 0,2%), Estonia (0,4%), Ungaria (0,7%) si Portugalia (0,9%).

Mi-am amintit lecturand aceste cifre de o declaratie a unor sefi din Banca Mondiala care estimau o convergenta intre economia romaneasca si cea italiana prin anul 2020 (adica peste 12 ani) in cazul in care Italia isi mentine sine die aceasta stagnare. In completarea vestilor bune de la INS a sosit si mesajul Comisiei Nationale de Prognoza care ne-a anuntat un salariu mediu pentru acelasi an de cca 1200 Euro si un curs de 2,25 lei/Euro in anul 2014 cand este prevazuta adoptarea monedei Euro. Altfel exprimat vestile sunt ca cei 50 de ani de comunism ii recuperam in 30 de ani de capitalism salbatic. Dar oare este adevarat? Oare toate aceste cifre sunt reale? Ele rezulta din calcule bazate pe date de intrare comunicate de agentii economici, cu toate acestea toti traim cu senzatia ca in Romania nu se prea produce mare lucru si, mai mult, daca mergem pe soselele patriei sau calatorim cu trenul, nu prea vedem mari schimbari fata de anul de gratie 1989!

O vizita prin hypermarketurile de origine straina ne demonstreaza ca marfurile din rafturi sunt majoritar neromanesti si ma refer la produsele cu valoare adaugata. Raionul de electronice nu are niciun produs oricat de mic romanesc, cred ca nici macar asamblat in Romania: camere video, aparate de fotografiat, televizoare cu plasma sau LCD-uri, aparatura audio, calculatoare, imprimante, telefoane mobile si multe altele poarta amprente asiatice dar proiectare si cercetare americano-europeano-janponeza, eventual sud-coreeana. O vizita la raionul de electrocasnice ne duce cu gandul la Romania - tara care produce tabla pentru ca s-ar parea ca numai partea superioara a masinilor de gatit se produce in Romania. Mai vedem niste frigidere si masini de spalat Arctic dar nu sunt sigura (inca) ce procent ne apartine. In rest toate marcile niciuna autohtona. Doar aparatele de aer conditionat aduc o nota de exotism in peisajul marcilor straine. Multe dintre ele poarta embleme autohtone dar aparentele inseala. Sunt doar asamblate la noi utilizandu-se subsansambluri de pe tot globul dar mai ales din China. Mai exista totusi prelungitiare, becuri si alte cateva asemenea articole produse local.

Putem merge mai departe, la raionul sport. Aici produsele care nu stralucesc si care parca sunt asamblate manual - exemplu bicicletele pentru copii - sunt romanesti. Doar raioanele de confectii textile, pielarie si plastic ne mai imbunatatesc imaginea dar nu mult pentru ca la o privire atenta constatam o calitate slaba la un pret mare. Cosmeticele sunt majoritar straine, cu greu si-au mai facut loc si cateva marci romanesti dar fara prea mare impact la public. La raioanele de legume si fructe, paradoxul apare din nou: legumele si fructele lor sunt mai ieftine decat ale noastre cu toate ca firmele straine aduna in plus costul transportului, al asigurarii, eventual al taxelor vamale si al costului superior al fortei de munca. Cartofii noi din Germania sunt mai ieftini decat cei romanesti din piata! Nu mai mentionez merele din Olanda, Belgia, Austria, unele din ele chiar cu gust, pe care le gasesti permanent in magazine la preturi mai accesibile decat cele romanesti! Si exemplele pot continua la nesfarsit.

Si atunci care este explicatia acestui avans economic ce pare de nestavilit? Din datele INS rezulta aceleasi doua sectoare care au devenit in ultimii ani motorul miracolului romanesc: consumul si constructiile. Consumul pe datorie, ne indatoram la banci ca sa achizitionam bunuri de consum de provenienta straina. Bancile, la randul lor se imprumuta de la bancile mama de prin Europa iar noi prin creditele de consum dezechilibram si mai tare balanta comerciala prin importurile de bunuri necesare sa ne satisfaca dorinta de consum. In privinta constructiilor, cum autostrazile lipsesc in continuare inseamna ca o buna parte din constructii sunt tot pentru consum adica mall-uri, locuinte, depozite etc. ce sunt achizitionate de speculanti si vandute apoi la preturi fara egal catre cei care se imprumuta de la banci si care se gandesc ca preturile imobiliarelor vor creste la nesfarsit cel putin pana la valoarea la care au platit ei pe locuinta respectiva adica valoarea de astazi plus dobanda si comisioanele aferente. Ceea ce se inatmpla in tarile mult mai dezvoltate ca noi, cu piete imobiliare mature se pare ca nu impresioneaza pe nimeni. Inca! In plus pretul petrolului urca fara oprire sau cu opriri mult prea scurte ca sa mai conteze. Benzina a ajuns deja la 4 lei litrul. probabil ca la sfarsitul anului va fi 5 lei. Si acesta este numai inceputul pentru ca petrochimia a facut ca petrolul sa se regaseasca si in rujul de buze, si in mobila din casa, si in automobilul de lux. Adica va urma o scumpire generala cu toate ca inflatia oficiala va fi de numai 6%. In aceste conditii din ce isi vor mai achita romanii rata la casele achizitionate cu preturi de tara super dezvoltata in urmatorii 25 de ani?

Oare ritmul acesta de crestere de 8% nu constituie de fapt un avertisment? Cred ca ar fi de interes pentru toata lumea daca INS ar realiza o analiza comparativa a structurii avansurilor economice din diverse tari in perioadele de avant economic ca acesta pe care il traverseaza Romania de 8 ani. Probabil ca la nivel macro consumul si constructiile au reprezentat motoare de crestere pentru majoritatea tarilor dezvoltate dar ar fi interesant sa mergem in profunzime si sa ne intrebam: Ce se construia si ce se consuma? Care era structura consumului? Ce procent din import si ce procent de fabricatie locala? Din ce se construia cat reprezenta segmentul rezidential si care era raportul dintre pretul mediu al unei locuinte si salariul mediu pe economie? Numai raspunzand la astfel de intrebari putem intelege cat de sustenabila este o asemenea rata de crestere economica pe termen mediu.