In debutul campaniei electorale, guvernul se lauda cu realizarile sale traduse sintetic prin cresterea economica record inregistrata de Romania in ultimul an, perioada in care tarile dezvoltate ale lumii s-au vazut confruntate cu perspectivele unei crize economice de proportii. In timp ce SUA se lupta cu creditele fara acoperire ce a-au soldat cu decesul unor banci de investitii fanion, Marea Britanie se pregateste de intrarea in recesiune iar zona Euro stagneaza, Romania pare iesita din peisajul european. Nu numai ca suntem in pericol sa consemnam pentru prima oara in istoria post 1989 o crestere de 9 - 10% a PIB dar in acelasi timp guvernul a majorat deja de doua ori intr-un singur an pensiile si salariul minim. Am putea spune ca ploua cu bani daca nu ne-ar supara totusi inflatia care a atins un maxim de 9% in iulie si deficitul de cont curent care, in pofida usoarei deprecieri a monedei nationale se incapataneaza sa nu scada.
Dar cat de sustenabila este aceasta crestere economica pe termen scurt sau lung? Astazi , la un seminar economic, guvernatorul BNR avertiza guvernele ce vor urma sa nu ramana cantonate in obsesia cresterii economice cu orice pret. Pentru ca pretul platit va fi mare as spune eu tinand cont ca ceea ce am realizat in ultimii 4 ani s-a datorat aproape in exclusivitate stimularii apetitului pentru consum al romanilor care s-a dovedit a fi substantial. Dovada ca investitiile in infrastructura nu au progresat deloc, in 4 ani nu s-a dat in folosinta niciun kilometru de autostrada, Cu toate acestea sectorul constructiilor ne-a trimis pe primul loc in UE in ceea ce priveste rata cresterii acestei activitati, cele mai mari reduceri fiind consemnate de Spania, Portugalia si Germania adica tarile unde conationalii nostri au plecat sa lucreze in constructii si sa trimita bani acasa, bani care au asigurat ani de zile o parte din consumul intern dar au si finantat intr-o anumita masura deficitul de cont curent. S-ar putea spune ca aceiasi bani au si generat deficitul pentru ca in buna parte, consumul intern este acoperit de importuri fapt ce conduce la inregistrarea unei discrepante uriase nu numai valorice intre importul si exportul Romaniei dar si calitative prin prisma structurii importurilor si exporturilor.
Tot astazi, premierul ne-a informat ca actuala criza financiara din SUA nu va avea un impact asupra economiei Romaniei. Poate ca da poate ca nu. Sa analizam numai evenimentele care au avut loc in ultimele 2 zile. Ieri AIG, gigantul american din domeniul asigurarilor a anuntat ca are nevoie de 50 - 60 mld USD ca sa iasa din criza de lichiditate cu care se confrunta. Dupa ce S&P i-a coborat ratingul adica l-a incadrat intr-o clasa de risc mai mare, suma a ajuns la 85 mld. USD. Astazi, FED a anuntat ca i-a "imprumutat" cele 85 de miliarde USD companiei AIG pentru a o scapa de faliment. Dar in cazul in care nu i-ar fi imprumutat acest bani si firma AIG ar fi dat faliment? Ar fi insemnat ca, in regim de urgenta, ar fi trebuit sa gaseasca cumparatori pentru activele viabile inclusiv pentru cele din Romania unde AIG se afla pe locul 4 in topul administratorilor de fonduri de pesnii obligatorii si detine participatii importante in diferite societati comerciale prin intermediul unor fonduri de investitii. Care fonduri este neclar daca mai dispun de lichiditati avand in vedere ca, in situatii precum falimentul, principala grija a unei companii americane este sa isi achite obligatiile fata de creditorii guvernamentali.
Afirmatiile linistitoare ale guvernului se adreseaza in primul rand marelui public pentru a evita un atac de panica. Pentru ca, spre exemplu, peisajul bancar romanesc este dominat de banci europene. Care, la randul lor, si-au investit excesul de lichiditati in diferite instrumente financiare emise sau girate de banci de investitii globale precum Lehman Brothers, Merill Linch, AIG si altele. Pe scurt fiecare institutie financiara europeana cred ca la aceasta ora isi inspecteaza detinerile pentru a-si calcula gradul de expunere fata de firmele falite de pe Wall Street. In cazul in care Societe Generale se va confrunta cu probleme acasa este evident ca si filiala din Romania va avea probleme, prima fiind evident inghetarea finantarii sau chiar inversarea fluxului de lichiditati. Daca vom avea cozi la retrageri de numerar de la BRD, sentimentul de panica si neincredere in sistemul financiar romanesc va reveni in forta. Si atunci cresterea economica record se va estompa. In schimb in fata acestui tsunami financiar, inflatia se va accentua la fel si deficitul de cont curent pentru ca, cu siguranta, investitorii isi vor ingheta planurile de investitii ceea ce se va traduce printr-un flux de ISD mai mic si deci printr-o rata redusa de acoperire a deficitului de cont curent.
Asadar, cresterea economica record s-a datorat dupa toate aparentele unui consum record, cu sectorul constructii cap de lista. Dar acelasi sector care a construit cartiere rezidentiale si centre de afaceri la preturi record dar pe datorie, va trebui sa comute peste noapte la constructia de autostrazi care, asa cum s-a intamplat in tarile dezvoltate dupa razboi, vor asigura painea muncitorilor pentru o lunga perioada de timp. Asta inseamna si ca guvernul viitor, in loc sa mai mareasca pensiile si salariile bugetarilor , va trebui sa directioneze fondurile catre constructia de infrastructura de transport si utilitara (apa si canal la sate si orase).Numai asa vom putea spune ca avem o crestere record sanatoasa. Altfel este o crestere record de import. Am importat atat banii cat si bunurile, le-am consumat, am dat bine in statistici, acum trebuie sa ne apucam de treaba.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu