Efectul facilitatilor fiscale acordate BVB

La inceputul saptamanii, guvernul prin vocea ministrului de finante a anuntat ca va suspenda pe tot parcursul anului 2009 impozitul aplicat castigurilor bursiere iar pierderile vor putea fi reportate si deduse din castigurile viitoare. Poate nu am retinut toate facilitatile ce vor fi acordate dar oricum nu conteaza pentru ca intrebarea este daca merita BVB vreun stimulant fiscal sau nefiscal. Cel nefiscal insemnand fie listarea de noi companii de stat, fie introducerea de noi instrumente de tranzactionare.

Dar sa privim putin in istorie. Asa cum am mai sustinut si in alte articole, bursa de valori de la Bucuresti nu exista cu adevarat. S-au facut niste investitii in IT, s-a angajat cu 15 ani niste personal care de tot atatia ani este acelasi, neschimbat de niciun comitet al bursei in pofica faptului ca structura respectivului comitet s-a modificat in permanenta. Si s-au listat fortat niste companii in marele program de privatizare in masa care a generat si crearea celor 5 SIF-uri care, la randul lor, au fost si ele listate.Pe langa toate aceste firme, unii initiati si-au mai listat firmele proprii fiind ulterior acuzati de manipularea pietei, acuzatii care deocamdata nu au fost dovedite. Pe masura ce negocierile de aderare se finalizau, tranzactiile pe BVB au inceput sa prinda viteza parca la fel de mare ca cea de acordare a creditelor cu grad ridicat de risc din SUA. Perspectiva liberalizarii contului de capital intamplata in 2005 a dat un impuls hotarator capitalului strain "fierbinte" care a venit, a fost plasat pe BVB, a determinat cresterea nefireasca a cursurilor actiunilor unor firme precum SIF-urile, societati de brokeraj fara istoric etc. transformand bursa intr-un fel de Caritas al zilelor noastre. Ilustrativa pentru isteria generala ce cuprinsese Romania anul trecut a fost listarea Transgaz, din decembrie 2007, devenita cantecul de lebada al pietei financiare autohtone. Schema era relativ simpla. Cunosteai pe cineva la o banca sau erai angajat la o banca, luai un imprumut scump marcat de cimsioanele aferente, pe termen foarte scurt adica atata timp cat aveai nevoie pentru a subscrie un numar mare de actiuni in ideea de a primi un numar mic dar totusi mult mai mare decat daca ai fi utilizat doar banii proprii. In cazul Transgaz, suprasubscrierea a fost enorma, cererea de actiuni depasind de 11 ori oferta in conditiile in care activitatea acestei companii este integral reglementata adica venitul si profitul sunt atat cat doreste guvernul sa fie, fara legatura cu productivitatea, numarul de angajati, calitatea echipamentelor etc. Asatzi aceleasi actiuni sunt cotate la 90% din valoarea IPO.

Cat despre noi listari la BVB cine ar putea sa mai creada ca de bursa noastra s-ar mai obtine finantari adecvate pentru o firma mare? Spre exemplu, presupunand ca guvernul ar mai dori sa vanda 10% pe bursa care ar fi pretul avand in vedere ca acestea se tranzactioneaza astazi sub valoarea de IPO? Cat despre noi titluri evident momentul nu este oportun atat din lipsa de jucatori cat si de lichiditati. Poate doar nou createle fonduri de pensii care sunt cerute cu insistenta de directorul bursei care este in pericol sa ramana anul acesta fara bonus si poate si fara marire de salariu. Dar se poate imprumuta de la CNVM unde salariile sfideaza bunul simt.

Dar sa ne intoarcem la stimulentele fiscale acordate investitorilor bursieri. In primul rand discutam de circa 6000 de investitori, probabil aceia care fie au achizitionat anul trecut la preturi mari si stau blocati pana cand cotatiile vor incepe din nou sa creasca, fie sunt persoane cu state vechi la jocul bursier ale caror detineri au fost achizitionate in anii '90 la preturi mult mai mici decat cele de astazi. Acestora, guvernul le-a oferit un cadou de Craciun indemnandu-i practic sa vanda pentru ca niciodata nu stii ce va decide guvernul urmator, dupa alegeri. Pe scurt, masura fiscala anuntata se poate dovedi contraproductiva incurajand exit-urile. Nu mai comentez lipsa de morala a acestei masuri, relaxarea fiscala ar trebui acordata (daca exista o asemenea disponibilitate bugetara) unor activitati productive strict necesare economiei.