Inflatia anuala se apropie de 7%

Aceasta este una din principalele stiri economice de astazi, alaturi de traditionala veste ca se adanceste deficitul comercial. Astfel supa primele 10 luni, acesta a depasit cu 2 miliarde Euro comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.Altfel spus viteza de crestere a importurilor a fost anul acesta mai mare decat cea a exporturilor desi, in ultimii ani ne-am bucurat de o marire a atentiei investitorilor straini tradusa printr-un volum crescut al investitiilor straine directe.

Dar asa cum am explicat in alte articole, daca analizam numai cifrele agregate fara sa coboram in structura, putem lesne ajunge la concluzii nesustinute. Cand ne uitam cu atentie peste structura acelor investitii record inregistrate in perioada 2004 - 2007, constatam ca acestea au provenit din privatizarea unor companii profitabile din domeniul serviciilor neexportabile. Iar in contractele de privatizare, investitorii cumparatori au avut grija sa includa (cu largul concurs al autoritatilor romane care s-au ocupat de privatizarile respective) clauze bine formulate si greu ajustabile, prin care acestia si-au asigurat o crestere continua a veniturilor fie prin marirea tarifelor aprobate de autoritatile de reglementare din domeniile respective, fie prin mentinerea costurilor la niveluri ridicol de mici ca in cazul redeventei petroliere pentru petrolul provenit din zacaminte autohtone. In plus, avand in vedere ca mare parte din firmele straine care au investit in ultimii ani, prin preluarea companiilor romanesti din domeniul serviciilor au, potrivit contractelor de privatizare, obligatia sa mai investeasca si in mijloace fixe sume importante, mai exista si pericolul cresterii artificiale a preturilor de import ale echipamentelor necesare modernizarilor ce vor fi realizate. Pe scurt, contributia la exporturi a acestor privatizari va fi cvasi inexistenta insa, in materie de importuri s-ar putea ca o parte din cresterea de 2 miliarde de Euro a deficitului comercial din 2007 fata de 2006, sa se datoreze si acestor investitori care insa vor incasa venituri din ce in ce mai consistente datorita contractelor de privatizare intocmite in defavoarea consumatorilor locali.

In aceste conditii nu este de mirare ca inflatia a crescut. Si daca nu era seceta severa din aceasta vara, preturile la energie electrica, gaze si telefonie ar fi crescut oricum. Si oricat s-ar jongla cu cosul de consum pe baza caruia se calculeaza inflatia, tot nu s-ar mai putea ascunde aceasta crestere vizibila a inflatiei, indiferent ca toamna aceasta dam vina pe pretul alimentelor iar la primavara vom acuza eventual inundatiile sau lipsa de precipitatii si, in mod permanent cursul leu/Euro care a devenit o necunoscuta pentru toata lumea.

Leul slab nu cred ca avantajeaza pe nimeni. Nu avem o economie competitiva astfel incat exporturile sa creasca semnificativ daca moneda nationala se depreciaza cu 10 -15%. In schimb se scumpesc imediat nu numai importurile ci majoritatea serviciilor si unele bunuri in al caror proces de productie intra o proportie semnificativa de subansamble de import. Pe de alta parte un leu puternic, ieftinind importurile, determina o crestere a consumului. Cu acelasi salariu in lei, romanii pot cumpara mai multe televizoare si frigidere de import, pot calatori in strainatate mai mult deoarece vor castiga mai multi Euro, si pot contracta credite mai multe si mai mari in Euro pentru achizitionarea unei locuinte. Evident in cazul unui leu tare, BNR are sanse mult mai mari sa mentina o inflatie scazuta care sa "dea bine in poza". Insa un leu tare, in abesnta unei economii competitive, este la mana politicilor monetare ale BNR si a romanilor care lucreaza in strainatate si trimit bani in tara. Prin dobanda de referinta tinuta la un nivel marit (mult fata de cea a BCE la Euro), se asigura investitorilor straini un randament suificient de atractiv fata de orice tara din zona Euro. Astfel BNR se asigura ca, investitorii speculativi vor acoperi o parte a deficitului comercial si, in egala masura vor contribui la mentinerea inflatiei in anumite limite.

Dar tot acest joc de glezne nu merge la infinit, poate cel mult asigura o perioada de respiro pentru ca economia sa capete un plus de competitivitate. Romaniei ii sunt necesare niste motoare in economie capabile sa genereze venituri de peste 1 miliard Euro din productie. Faptul ca marile lanturi de magazine, furnizorii de servicii de telefonie fixa si mobila, bancile sau companiile petroliere au depasit acest prag, nu ne-a ajutat cu nimic balanta comerciala, doar ne-a crescut nivelul de trai. Dar dupa cum se vede, rata cresterii nivelului de trai a depasit rata cresterii productivitatii. Aceasta diferenta de rate se oglindeste in cresterea ratei inflatiei. Chiar daca anul viitor, vom avea noroc de vreme perfecta astfel incat preturile la produsele alimentare sa scada determinand in scripte o scadere a inflatiei, sau mai bine zis o incadrare a acesteia in limite care suna bine, nu inseamna ca ne-am rezolvat problemele de competitivitate. Acestea nu vor mai exista cand vom avea un echilibru al balantei comerciale.