Inflatie anuala de 6,57% in 2007, mult peste tinta si estimarile Bancii Nationale

Anul 2007 nu a fost prielnic economiei romanesti. Integrarea in Uniunea Europeana nu ne-a adus avantajele mult-visate. Mai degraba acestea ne-au parvenit intr-o anumita masura in perioada 2001 - 2006, atunci cand ne pregateam sa devenim stat membru UE. Dar odata procesul de integrare incheiat, ne-am pierdut busola. Nu mai avem obiective asa ca vechile tare au iesit la suprafata. Nu ne-a ajutat nici timpul probabil, seceta catastrofala din 2007 scumpind la maximum alimentele. Mai mult, agitatia de pe scena politica dar si acuzele continue la adresa justitiei i-au facut pe investitorii straini mult mai pridenti in cea de-a doua jumatate a anului incheiat recent.Cum fondurile structurale nu au sosit inca datorita in parte birocratiei noastre dar si birocratiei lor, a functionarilor UE, ce mai ramane? Sa importam pentru a ne satisface apetitul de consumatori europeni avand in vedere ca salariul mediu a cunoscut o crestere de 23% in 2007 fata de 2006. Pe scurt ne puteam permite cel putin o crestere de 23% a consumului la o rata de economisire constanta.

In aceste conditii nu a fost greu pentru banci sa se hotarasca sa ne crediteze. Asa cum scriam si ieri, ratele inalte ale dobanzilor atat la lei cat si la Euro ii transforma pe bancherii straini care activeaza in Romania in milionari peste noapte avand in vedere ca bonusurile lor sunt direct proportionale cu performantele financiare ale sucursalelor bancare pe care le conduc. In plus, criza creditelor americane nu a afectat inca prestatia bancilor europene care domina piata bancara din Romania, nu inca. Asadar acestea au continuat sa-si finanteze sucursalele din Romania care, la randul lor, au contitnuat sa ii crediteze pe romani. Dar bunurile de consum, stie oricine, nu se fabrica in Romania ci oriunde altundeva ceea ce inseamna ca toate aceste credite pun presiune pe balanta comerciala. Asa se face ca, potrivit ultimilor raportari statistice, deficitul comercial a ajuns in luna noiembrie la aproape 20% din PIB, importurile avand o dinamica de doua ori mai mare ca exporturile. Cum investitii straine nu au mai venit, transferurile din strainatate ale muncitorilor romani sunt limitate, singura alternativa a fost deprecierea cursului de schimb.

Deprecierea cursului de schimb insa antreneaza scumpirea tuturor bunurilor si serviciilor ale caror cotatii pe piata romaneasca sunt facute in Euro: serviciile de comunicatii, accizele, dar si benzina, motorina, gazele naturale in componenta carora intra un procent semnificativ de energie din import. Mai mult, tot INS ne-a informat de curand ca am importat produse agricole de 4 ori mai mult decat am exportat. Nici daca era an agricol bun nu am fi exportat dar cel putin volumul importurilor era mai mic si nu marea deficitul comercial. Asa s-a ajuns ca, incepand cu luna septembrie, agricultura sa dea startul cresterii preturilor iar anunturile privind suplimentarea pensiilor dar si a salariilor bugetarilor sa produca o explozie a preturilor marfurilor si serviciilor nealimentare. Daca in prima parte a anului 2007 ne-am bucurat ca iarna era blanda si, in consecinta, consumurile de energie au fost mai mici decat normal ajutand la mentinerea unui curs valutar in favoarea leului, incepand cu luna august 2007, seceta si cresterea exploziva a cotatiei petrolului au constituit preludiul unei inflatii ce nu mai pastra nimic in comun cu prognozele optimiste ale BNR.

In acest context, ma intreb uneori sau mai bine zis, deseori, pe ce se bazeaza aceste "asa zise" prognoze intr-o tara a carei economie este departe de a fi stabila sau de a dispune de un istoric coerent. Chiar si in fata evidentei de la inceputul lunii noiembrie, banca centrala continua sa sustina ca inflatia nu va depasi 5,7%. Nu numai ca acest prag a fost depasit cu un punct procentual dar acest puseu inflationist de sfarsit de an combinat cu deprecierea accentuata a monedei nationale la acest inceput de an, va determina o mentinere a inflatiei la un nivel inalt si in primele 5-6 luni ale lui 2008. Salvarea poate veni ca de obicei de la agricultura. Poate ca zapada masiva cazuta la acest inceput de an sa prevesteasca recolte bogate. Recoltele bogate inseamna preturi mici la produsele alimentare. Preturile mici la mancare indus incredere, care incredere atrage investitorii straini. Mai avem deci de asteptat cel putin 5-6 luni pana la limpezirea apelor, iar prognozele bazate pe un aparat matematic soficsticat nu tin loc de realitate.