Fitch a scazut perspectiva de rating a Romaniei

Cu 6 luni in urma, analistii prevesteau un viitor luminos Romaniei. Moneda Euro atinsese un minim istoric in raport cu leul romanesc. Parca nimic nu mai statea in calea economiei romanesti si a randamentelor de peste 50% obtinute de investitorii imobiliari sustinuti de bancile straine active in Romania. Starea euforica de la mijlocul anului trecut nu avea niciun fundament economic. Economia era aceeasi din 2006 si 2005, cu mentiunea ca BCR isi schimbase proprietarul, altfel spus urma sa produca profit mai mare pentru ca investitorul sa isi recupereze investitia adica suma achitata statului roman pentru cedarea proprietatii. In rest nimic nou. Nicio fabrica de anvergura, aceeasi productie modesta in crestere cu 5 -10% dar fara diversificare si fara volume care sa conteze in comertul international. Si poate ca mirajul ar fi continuat netulburat dar a aparut, la inceput, undeva departe, criza creditelor ipotecare cu grad inalt de risc din SUA si, mai aproape, seceta catastrofala din iulie - august 2007. Aceasta din urma a determinat intr-un interval de timp extrem de scurt, cresterea substantiala a preturilor produselor agricole de baza (spre exemplu 1 litru de ulei s-a scumpit de la 3,70 lei la 5,8 lei). Pretul mereu crescator al petrolului a constituit un alt factor de presiune astfel incat incepand cu octombrie 2007 preturile tuturor produselor si serviciilor de baza au explodat ducand inflatia la sfarsit de an la 6,75% cu mult peste asa zisele prognoze ale guvernului si BNR intocmite de altfel fara nicio baza reala, probabil efectuandu-se o ajustare egala cu diferenta dintre 2006 si 2005, usor imbunatatita (evident!).

In acest tablou sumbru de sfarsit de an, criza creditelor ipotecare din SUA nu a avut o influenta vizibila asupra Romaniei sau altor tari din UE. Si totusi SUA si UE nu traiesc izolate una de cealalta, dovada ca si bancile europene acum, la inceput de an, dau semne de oboseala. Las la o parte Marea Britanie unde victimile acestui "tsunami imobiliar" au aparut la scurt timp dupa SUA. Ma refer la cazurile recente UBS si Societe Generale ca sa le numesc pe cele mai sonore. In plus, accesul la finantare pentru investitii imobiliare a devenit mai dificil adica mai scump. Asistam si in Romania la o crestere a dobanzilor atat la creditele acordate cat si la cele viitoare ceea ce va genera o presiune si mai mare asupra veniturilor popukatiei. Pentru ca cererea de active imobiliare si bunuri de larg consum va ramane aceeasi dar populatia va inventa noi surse de venituri ca sa convinga bancile sa le acorde credite. Iar bancile vor inchide ochii, in mod constient, pentru ca, dupa atatia ani de profituri imense, sefilor le este greu sa renunte la bonusuri consitente de pe urma apetentei pentru consum a romanilor la niste dobanzi exorbitante.

In acest context am retinut anuntul agentiei de evaluare Fitch care a scazut perspectiva de rating a Romaniei de la stabil la negativ, in principal datorita deficitului prea mare de cont curent. Dar acest deficit nu este o noutate si perspectiva de a-l finanta a fost incerta inca de dupa privatizarea BCR. In anul 2006 am elaborat un studiu in care am evaluat motivele pentru care Romania s-a detasat in mod negativ dpdv economic fata de Ungaria, Cehia si Polonia. Efectuand o analiza comparativa a exporturilor celor 4 tari am aratat ca Romaniei ii lipsesc sau este extrem de slab reprezentata la export in anumite sectoare de activitate. Investigand mai departe am constatat ceva ce de fapt cunosteam, ca aceste sectoare lipsesc nu numai de la export dar de fapt nu exista sau sunt prea putin reprezentate. Cum contractarea unui credit a devenit un lucru firesc pentru orice angajat indiferent de salariu (gradul de penetrare a creditelor in PIB a crescut la 60% fata de 25% cu cativa ani in urma) iar acestea in majoritate covarsitoare sunt utilizate pentru procurarea de bunuri de larg consum de provenienta din import, era de asteptat ca deficitul de cont curent sa se adanceasca fara perspectiva ca pe termen scurt , 2-4 ani, sa poata fi imbunatatit. La o emisiune economica difuzata pe unul din canalele TV de stiri, un prezentator cu pretentii de analist economic, declama plin de incantare ca daca vine si Mercedes sa produca autoturism clasa A in Romania, si daca vine si Ford atunci in mod cert balanta noastra comerciala va suferi corectii semnificative. As fi de acord cu acest punct de vedere dar cu niste amendamente. Polonia are deja de 10 ani 4 producatori de automobile dar si de camioane, tractoare etc. care nu manufactureaza doar autovehicule din zona foarte "low cost". Altfel spus, considerand ca circa 20% din valoarea unui automobil ramane in tara unde acesta se asambleaza atunci conteaza daca discutam de 20% raportat la 6000 Euro sau 20% raportat la 18000 Euro.

Pana cand vom incepe sa exportam telefoane Nokia, autoturisme Ford si Mercedes, leul va continua sa se zbata fara putere iar inflatia ameninta practic toate castigurile ultimilor 5 ani. In aceste momente numai guvernul ar avea forta, prin niste politici economice concrete de incurajare si atragere a investitiilor in productie in acele sectoare ce pot asigura un export de bunuri cu valoare adaugata, sa balanseze deficitul de incredere in economia romaneasca, care combinat cu acest an electoral ar putea sa conduca la o stagnare a investitiilor pe taote planurile.