Salariile la stat mai mari decat la privat

Multa lume in Romania continua sa creada ca salariile de la stat sunt mai mici decat la privat, realitatea fiind cu totul alta. Ne-o arata si statisticile INS dar si o scurta incursiune pe proprietatea statului.

Din ce se mai compune la nivelul anului 2007 proprietatea statului? In primul rand din companiile energetice mai putin Petrom, 5 din cele 8 distributii de energie electrica si distributiile de gaze. Altfel spus Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Conpet, Oil Terminal, Electrica Transilvania nord, Transilvania Sud si Muntenia Nord, companiile producatoare de energie electrica gen Complexurile Energetice Turceni, Rovinari, Craiova, Termoelectrica cu filialele sale, companiile miniere (nu ma refer la cele aflate in stare de faliment declarat si care au ramas strict cu personalul de intretinere) in special cele din Valea Jiului si Tg Jiu, dar si banci precum CEC si Exim Bank, cateva societati comerciale precum Antibiotice Iasi, companii de transport pe calea ferata CFR Calatori, CFR Marfa, CFR Infrastructura si altele, institute nationale de cercetare, dar si investitii imobiliare ajunse in proprietatea statului prin intermediul creditelor neperformante preluate de la defuncta Bancorex exemplul cel mai ilustrativ fiind complexul World Trade Centre. Si ma refer doar la companiile unde statul este actionar majoritar. La acestea se adauga administratia publica centrala adica ministerele, Parlamentul, institutiile subordonate Parlamentului gen SIE, SRI, Consiliul Concurentei, dar si structurile puterii judecatoresti si ai statului de drept, care traiesc exclusiv din banii de la bugetul central, puzderia de agentii care in general isi construiesc bugetele pe taxele anuale prelevate de la societatile comerciale carora le emit licente de functionare gen autoritati de reglementare pe care le regasim in absolut toate domeniile de activitate adica telecomunicatii, energie, servicii comunale, invatamant, sport, transport rutier, cale ferata, maritim, fluvial, aerian etc. Si sa nu uitam, nivelul taxelor este suficient de mare cat sa asigure un trai confortabil respectivilor functionari. In plus orice modificare a actelor constitutive trece si pe la autoritatea de reglementare de resort si nu numai pe la Registrul Comertului. Mai sunt si acele domenii girate de stat precum Loteria Nationala obiectul unui scandal recent in materie de salarizare si prime mai mult decat consistente, regii de interes national ca de exemplu Romsilva, RAPPS, Monitorul Oficial, Imprimeria Romana etc.

Avem deci, cateva categorii distincte de angajati care lucreaza "la stat": functionarii publici, functionarii agentiilor/autoritatilor de reglementare, angajati ai companiilor de stat din domenii "cheie" a caror calendar de privatizare este incert. Anul trecut, la presiunea mass media Ministerul Finantelor a dat publicitatii un tabel cu nivelul mediu salarial din administratia publica. daca imi amintesc bine pe primul loc se situa Consiliul Concurentei cu o medie de 7000 lei/luna iar pe ultimul Ministerul Finantelor cu aprox. 2000 lei. Insa acestea sunt numai salarii. La aceste sume se adauga primele si alte remuneratii gen participarea prin diferite comisii: comisii de privatizare, comisii de selectie consultanti, comisii de evaluare, comisii de recrutare etc. Iar Parlamentul, structurile puterii judecatoresti, institutii precum SRI, SIE si altele dispun de legi proprii de salarizare dar si pensionare, salariile functionarilor respectivi depasind cu mult nivelul salariului mediu.

Situatia in ceea ce priveste salarizarea este la fel de roz si in companiile energetice. Fie sub presiunes unor sindicate bine organizate, fie sub pretextul ca daca nu marim salariile "se pleaca la privat" iar Romania nu isi poate permite sa piarda super specialistii din industria energetica sau din banci, acestea s-a aliniat la maximele din piata. Asa s-a ajuns ca salariul mediu din economie sa die 1100 lei iar cel din administratia publica sau societatile de stat exact dublu. Si stim cu totii ca structurile de stat sunt supra dimensionate, ceea ce inseamna un consum imens de resurse publice in defavoarea investitiilor. Unde gasim cele mai mici salarii? In industria textila unde statul nu mai detine proprietati, in industria lemnului unde la fel prezenta statului este nesemnificativa dar si in domeniul HORECA unde s-a cam privatizat tot ce era de vanzare cu mici exceptii. Cred ca singurele salarii "de stat" compatibile cu cele din mediul privat le au profesorii de scoala generala si liceu dar si angajatii din sectorul medical. Ambele grupe isi completeaza insa veniturile cu prestatii nedeclarate la fisc astfel incat este dificil de estimat venitul lor real.

In aceste conditii nu trebuie sa mai mire pe nimeni faptul ca, in 2007 inflatia a iesit din parametri doriti de Banca Nationala. Si in 2008 va fi la fel pentru ca urmare a inflatiei marite, salariatii de la stat vor solicita o ajustare a salariilor la inflatie. Intram astfel in eternul cerc vicios in care ne invartim de atata timp. Dar cresteri de salarii in energie sau transport conduc la sporirea preturilor. Daca in acest tablou mai includem si deprecierea monedei nationale obtinem o proiectie destul de sumbra pentru evolutia inflatiei din 2008. Si, un alte efect negativ al acestui dezechilibru semnificativ intre nivelurile salariale stat/privat este ca descurajeaza tinerii sa se mai angajeze in sectorul privat. Cum, nu numai in Romania dar si pe alte meleaguri, angajarea la stat nu se face neaparat pe criterii de performanta, exista riscul sa ne dezvoltam o administratie platita occidental dar cu o prestatie submediocra. De fapt aceasta situatie a aparut deja dovada esecurile inregistrate in primul an de la aderare in relatia cu structurile comunitare.