De ce avem deficit comercial? (II)

Analizand cu atentie tari precum Polonia, Ungaria si Cehia, constatam ca in perioada 1990 - 2000, adica in anii pierduti de Romania printr-o tranzitie de genul un pas inainte, doi pasi inapoi, acestea au beneficiat de investitii straine record in domeniul constructiilor de autovehicule si in cel al manufacturarii de echipamente electronice. Mai mult, modelele dezvoltate nu s-au adresat segmentului economic adica ci exportului in tarile dezvoltate ceea ce a determinat inregistrarea de excedente comerciale pe cele doua categorii de bunuri. Pentru exemplificare vreau sa subliniez ca in expoturile tarilor amintite cele 2 sectoare ocupa primele 2 locuri in timp ce in Romania primele locuri sunt, de 15 ani, dominate de industria textila si de petrochimie. Iar singura investitie de anvergura in domeniul constructiei de autovehicule se adreseaza segmentului economic!

Mai mult, spre deosebire de alte tari printre care sau poate mai ales Polonia, Cehia si Ungaria, niciun guvern postdecembris nu si-a asumat importanta unor sectoare industriale catre care sa directioneze resurse financiare pentru infrastructura sau instruirea personalului. Stimulente fiscale s-au acordat haotic, pompieristic, iar pe principiul gresit aplicat al tratamentului egal au fost tratate la egalitate investitii de 1 dolar alaturi de investitii de 50 milioane de dolari, vorbind de anii '90. Urmarea s-a vazut. Foarte putini investitori romania sau straini care sa puna bazele unor afaceri prospere si foarte multi investitori din tari mai putin dezvoltate decat Romania care au prosperat pe seama exploatarii lacunelor legislative, prin falimentarea societatilor comerciale privatizate pe cai oculte si transformarea acestora in investitii imobiliare. Cred ca am fost unica tara candidata la integrarea in Uniunea Europeana care am acordat stimulente fiscale generoase pentru activitati din domeniul comertului sau al unei productii formale de genul impachetarii puilor importati, al prajirii boabelor de cafea sau al asamblarii de diverse echipamente dezasamblate exact inainte de a fi importate pe teritoriul Romaniei. Si aceasta numai pentru ca firmele respective erau inregistrate in nou infiintatele zone defavorizate delimitate in general in jurul exploatarilor minierele falimentare, incepand cu anul 1997.

Odata insa cu anul 2000, prin deschiderea capitolelor de negociere a integrarii in UE (celebrul acquis comunitar) toate aceste stimulente fiscale acordate cu dedicatie dar in aparenta tuturor au fost eliminate din legislatie in ideea alinierii acesteia la directivele europene privind ajutorul de stat. Astfel incat, in perioada 2001 - 2006, practic in Romania nu s-a realizat nicio investitie noua de anvergura in afara celor realizate in cadrul privatizarilor efectuate inainte de 2001. Iar recordul de investitii straine raportate cu mandrie de fiecare guvern s-a datorat in buna masura privatizarii unor entitati viabile de genul Petrom, Banca Comerciala Romana, distributiile de gaz si energie electrica, acordarii de licente de telecomunicatii si de exploatare resurse naturale etc. Asa cum se poate observa, cum privatizari nu s-au mai facut si fluxurile de investitii straine au scazut ingrijorator. Singurele investitii noi anuntate fiind Nokia si Ford ambele implicand un substantial ajutor de stat, direct sau indirect.

As vrea sa insist pe aceasta idee aducand din nou in discutie experienta unor tari precum Polonia si Ungaria care au furnizat constant ajutor de stat pentru marii investitori. Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta investitia Peugeot/Citroyen din Cehia, motiv pentru care redau mai jos un mic studiu de caz pe aceasta tema pe care l-am intocmit pentru o lucrare personala dar care cred eu merita sa fie adus in atentia cititorilor Analizei Zilei.

"Cele două corporaţii care reunite formează concernul TPCA (Toyota Peugeot, Citroen Automobiles ) sunt Toyota Motor Corporation din Japonia şi Peugeot Citroen Automobiles SA (PSA) din Franţa. Cooperarea dintre cele două firme a condus la realizarea unei investiţii comune în localitatea Kolin din Republica Cehă. Fabrica are o capacitate de 300.000 de automobile pe an din care 200.000 pentru mărcile Peugeot şi Citroen şi 100.000 pentru marca Toyota.

Dar ce se află în spatele acestei investiţii? Cum a ales concernul japonezo-francez mica localitate Kolin pentru efectuarea acestei investiţii?

În selecţia finală concernul franco-japonez a inclus câteva locaţii din Republica Cehă, Polonia şi Ungaria evaluate pe parcursul anului 2001.Un Memorandum special a fost semnat în februarie 2002 între Toyota şi PSA şi diferite ministere din Cehia. Un Memorandum similar a fost semnat şi cu Primăria oraşului Kolin (50 km este de Praga) deoarece în decizia luată, au contat semnificativ şi facilităţile oferite de guvenul central şi de municipalitate. Cele două documente stabileau obligaţiile părţilor printre care, în afara facilităţilor fiscale generale de tip scutire de impozit pe profit pe o anumită perioadă, scutire de TVA la importul de echipmente pentru investiţii, guvernul şi municipalitatea se mai angajau să:
· Pună la dispoziţia fabricii 800 de apartamente având în vedere că aceasta urma să aibă 3000 de angajaţi mulţi aduşi din alte regiuni ale Cehiei dar şi din Polonia şi Slovacia;
· Elibereze în regim de urgenţă toate permisele necesare funcţionării fabricii;
· Construiască toate utilităţile necesare potrivit proiectului de execuţie;
· Construiască tronsoanele de legătură rutieră şi feroviară de la fabrică până la autostradă şi respectiv magistrala feroviară, ş.a.
Mai mult, Memorandumul cu municipalitatea includea şi o clauză potrivit căreia Primăria oraşului urma să se ocupe de orice reclamaţie formulată de terţe părţi privind proprietatea asupra terenului sau protecţia mediului şi care ar fi pus în pericol finalizarea proiectului sau ar fi determinat creşterea costurilor acestuia.

Investiţia celor două firme urma să ajungă la 1,3 mld. USD cea mai mare efectuată în ţările EC într-un proiect de tip greenfield. Producţia a început în februarie 2005, planul fiind să atingă o capacitate de 300.000 de autoturisme pe an. În funcţie de model autoturismele vor fi vândute separat pe fiecare din cele trei mărci, peste 90% din producţie fiind exportată.

Având în vedere anvengura investiţiei dar şi a facilităţilor promise de guvern nemulţumirile nu au întârziat să apară de ambele părţi. Astfel mai multe organizaţii neguvernamentale au acuzat că, datorită construcţiilor auxiliare şi exproprierile care au avut loc, viaţa locuitorilor din zona respectivă s-a degradat constant, rezervele de apă au scăzut, fântânile au început să sece. S-a constatat că studiul privind impactul de mediu al investiţiei a fost superficial întocmit şi nu a inclus şi impactul drumurilor şi căii ferate nou construite.
De cealaltă parte, investitorul străin acuză guvernul că nu şi-a onorat promisiunile incluse în Memorandum, începând în primul rând cu cele 800 de apartamente din care au fost livrate doar 136 ceea ce a determinat o lipsă acută de angajaţi.

În pofida acestor dificultăţi inerente în cazul unor investiţii de magnitudinea celei realizate de TPSA în Cehia, există o certitudine: fabrica a fost pusă în funcţiune, dispune deja de 2400 de angajaţi, produce 200.000 de autovehicule pentru PSA şi 100.000 pentru Toyota iar investiţia totală se ridică la 1,3 miliarde Euro. Indirect, investiţia va genera alte 7.000 de locuri de muncă în servicii auxiliare. Mai mult, 80% din componentele necesare producerii automobilelor sunt manufacturate local."

Toate tarile indiferent ca fac parte din categoria celor dezvoltate sau nu se lupta sa atraga investitii care sa genereze locuri de munca si venituri la bugetele locale si centrale. In acest scop fiecare utilizeaza un intreg arsenal de seductie, arma principala fiind ajutorul de stat sub diverse forme. (Continuare luni 12 noiembrie 2007)