Acesta este doar unul din titlurile presei de astazi. Ingrijorarea pare sa creasca la nivelul BNR avand in vedere adancirea deficitului de cont curent, record in 2007, peste 14 mld. Euro dar si faptul ca, peste 60% din creditele contractate de populatie sunt in valuta. Iar cursul de schimb este din ce in ce mai volatil. La aceasta se adauga si volatilitatea pietelor externe datorata crizei creditelor ipotecare din SUA. In Romania, insa, avansul creditarii pare de neoprit. Economisirea este de neconceput pentru romani. Potrivit reprezentantilor bancilor comerciale, economiile romanilor se afla la cel mai scazut nivel din Europa si anume 14% din PIB in timp ce in alte tari cota este de peste 20%. Dar oare sunt interesate bancile comerciale majoritar straine din Romania de atragerea economiilor populatiei. Cu certitudine ca nu. Este mult mai avantajos avand in vedere diferenta de rate ale dobanzilor, ca bancile straine active in Romania sa se imprumute in conditii ultra avantajoase de la bancile mama si sa plaseze banii prin intermediul creditelor de consum sau a celor ipotecare (in multiplele lor versiuni) pe piata romaneasca la dobanzi astronomice comparativ cu situatia existenta in UE-15.
In aceasta conjunctura nici populatia si nici bancile nu prea sunt interesate de economisire. De altfel tentatiile sunt mari, dupa perioada de saracire accentuata din anii '90. Toti vrem mai mult si, dupa 7 ani de crestere economica continua, am uitat ce inseamna criza economica. Bancile si marii comercianti ne imprumuta din ce in ce mai mult. Ce conteaza ca, recent, urmare a crizei financiare americane, bancile comerciale din Romania au marit dobanzile. Oricum suntem obisnuiti cu dobanzi mari asa ca 30 -50 Euro in plus pe luna nu ne afecteaza. Calculele bancilor ne arata ca rata medie la creditul ipotecar este de 500 Euro/luna mai mare aproape de 2 ori decat salariul mediu pe economie. In tarile UE-15, rata este de 1000 Euro la un salariu mediu de aproape 2 ori mai mare decat acest nivel.
Si acesta este tabloul valabil numai pentru poate o treime din populatia Romaniei, adica acea treime care domiciliaza in orase. Raman in continuare un izvor de crestere a activitatii bancare romanii din mediul rural spre care se indreapta cea mai mare parte a celor 3 miliarde Euro care sunt trimisi in tara de romanii ce lucreaza in strainatate. Or "la tara" bancile inca nu si-au deschis filiale, singura reprezentare bancara fiind asigurata de CEC. Din aceasta cauza, Romania se plaseaza in general pe ultimul loc din Europa in materie de ATM-uri sau de agentii bancare pe locuitor. Pentru exemplificare, Romania figureaza in statisticile europene cu 20 ATM-uri la 100.000 de locuitori la polul opus aflandu-se Spania cu 125. Dar daca am dispune de ATM-uri si in mediul rural atunci evident, numarul acestora ar creste cu 25% - 50%.
Altfel spus, populatia se va imprumuta din ce in ce mai mult pentru ca, in momentul de fata se imprumuta orasenii si, din acestia orasenii ale caror venituri depasesc salariul mediu pe economie. Dar acesta este in crestere, bancile relaxeaza conditiile de creditare marind perioada de contractare a creditului (s-a ajuns in cazul creditului ipotecar si la 40 de ani) astfel ca, tot mai multi romani isi vor putea permite cel putin un credit de nevoi personale. Ideal ar fi, ca in paralel cu aceasta isterie a creditarii, sa aiba loc asa cum scriam intr-unul din articolele anterioare si o modificare structurala a economiei romanesti in sensul angajarii acesteia in industrii cu o mai mare valoare adaugata si cu un mai mare potential de export. Oficialii BNR ne acuza mereu ca am ajuns sa cheltuim mai mult decat producem. Problema, asa cum am mai explicat, este ca, si daca turam la maximum motoarele tot nu reusim sa acoperim acest deficit pentru simplul motiv ca nu dispunem de suficienti actori. Ne mai trebuie un producator de autoturisme la fel ca in Polonia, Ungaria si Cehia, avem nevoie de cel putin 2 producatori de echipamente electronice si electrice, avem nevoie de un sector petrochimic puternic etc. Si avem nevoie de reluarea cercetarii si dezvoltarii astfel incat sa generam local valoare adaugata. Asta inseamna ca avem nevoie de un aflux de investitii straine directe care sa genereze investitii noi. Cu investitiile existente putem cel mult sa plafonam deficitul de cont curent dar nu sa il reducem. Daca nu vom reusi sa atragem investitii noi atunci populatia nu se va mai putea imprumuta atat de mult. Din contra, s-ar putea sa aiba probleme in a returna creditele contractate in acesti ani de crestere economica pe datorie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu